Depresia nu începe întotdeauna cu o tristețe evidentă. Semnele care pot apărea treptat
O perioadă dificilă, câteva zile în care nu avem chef de nimic sau o stare de tristețe după un eveniment neplăcut fac parte din experiențele normale ale vieții. Depresia este însă diferită. Simptomele tind să persiste, să apară în cea mai mare parte a zilei și să înceapă să afecteze munca, școala, relațiile sau activitățile care înainte făceau parte firesc din rutina unei persoane.
Nici manifestările nu sunt identice pentru toată lumea. Unele persoane resimt în primul rând tristețe și lipsă de speranță, în timp ce altele observă mai degrabă oboseală, iritabilitate, probleme de somn, dificultăți de concentrare sau pierderea interesului pentru lucrurile care înainte le făceau plăcere.
Pierderea interesului poate fi unul dintre primele semne
O schimbare importantă este dispariția plăcerii pentru activitățile care înainte erau așteptate cu nerăbdare. Ieșirile cu prietenii, hobby-urile, sportul sau chiar lucrurile simple din rutina zilnică pot începe să pară lipsite de sens.
Persoana poate refuza tot mai des invitațiile, poate renunța la activități sau se poate izola. Această schimbare nu trebuie confundată automat cu depresia, dar devine relevantă atunci când persistă și apare împreună cu alte simptome.
Starea de tristețe, senzația de gol interior și lipsa speranței sunt alte manifestări frecvente. Pentru unele persoane însă, depresia se exprimă mai degrabă prin iritabilitate, frustrare sau izbucniri de furie provocate de lucruri aparent minore.
Somnul și nivelul de energie se pot schimba
Depresia poate modifica semnificativ somnul. Unele persoane adorm greu, se trezesc frecvent sau mult prea devreme. Altele ajung să doarmă considerabil mai mult decât înainte și, cu toate acestea, continuă să se simtă obosite.
Lipsa energiei poate face ca activitățile obișnuite să necesite un efort neobișnuit de mare. Ridicarea din pat, pregătirea pentru serviciu, curățenia sau chiar o conversație pot deveni dificil de gestionat.
Pot apărea și modificări ale apetitului. Unele persoane mănâncă mai puțin și pierd în greutate, în timp ce altele simt nevoia să mănânce mai mult și pot acumula kilograme.
Concentrarea poate deveni surprinzător de dificilă
Depresia nu afectează doar dispoziția. Capacitatea de concentrare, memoria și luarea deciziilor pot avea de suferit.
Citirea câtorva pagini, urmărirea unei conversații sau rezolvarea unei sarcini simple la serviciu pot deveni mai dificile decât înainte. Persoana poate amâna decizii obișnuite deoarece orice alegere pare complicată.
În același timp, pot apărea sentimente puternice de vinovăție sau lipsă de valoare. Greșeli vechi sunt analizate repetat, iar persoana poate ajunge să se considere responsabilă pentru lucruri asupra cărora, în realitate, nu are control.
Depresia poate avea și manifestări fizice
Uneori, primele probleme observate nu par să aibă legătură cu sănătatea mintală.
Durerile de cap, durerile de spate, oboseala persistentă sau alte simptome fizice fără o explicație evidentă pot apărea în asociere cu depresia. Acestea trebuie însă evaluate medical, deoarece pot avea numeroase alte cauze.
Anxietatea, agitația și neliniștea pot fi și ele prezente. La polul opus, unele persoane pot vorbi, gândi sau se pot mișca mai lent decât de obicei.
La copii și adolescenți, schimbările pot arăta diferit
Depresia nu apare exclusiv la adulți. La copiii mai mici pot fi observate tristețe, iritabilitate, îngrijorare, tendința de a rămâne foarte aproape de părinți, diferite acuze fizice sau refuzul de a merge la școală.
În adolescență, tabloul poate include iritabilitate accentuată, furie, rezultate școlare mai slabe, absențe, izolare, senzația că nimeni nu îi înțelege sau pierderea interesului pentru activitățile obișnuite.
Consumul de alcool sau droguri, autovătămarea și schimbările importante ale somnului ori alimentației reprezintă semnale care necesită atenție.
Nici la vârstnici depresia nu trebuie pusă pe seama vârstei
La persoanele în vârstă, depresia poate fi mai greu de recunoscut. Uneori apar probleme de memorie, schimbări de personalitate, oboseală, lipsa poftei de mâncare, tulburări de somn sau tendința de a evita activitățile sociale.
Asemenea schimbări nu trebuie considerate automat o consecință normală a îmbătrânirii. Unele pot avea cauze medicale, altele pot fi asociate depresiei, iar o evaluare corectă poate face diferența.
Când este momentul să ceri ajutor
Un simptom izolat nu înseamnă automat depresie. Devine important tabloul general: cât timp persistă schimbările, cât de intense sunt și în ce măsură afectează viața de zi cu zi.
Atunci când tristețea, lipsa interesului, oboseala, problemele de somn sau celelalte manifestări persistă și interferează cu activitățile obișnuite, este indicată o discuție cu medicul de familie, un psiholog sau un medic psihiatru. Depresia poate fi tratată, iar abordarea poate include psihoterapie, medicamente sau o combinație a acestora, în funcție de situație.
O atenție specială trebuie acordată gândurilor recurente despre moarte, autovătămare sau suicid. Acestea necesită ajutor imediat și nu trebuie tratate ca o simplă perioadă proastă. Într-o situație de pericol imediat se apelează serviciul de urgență 112.
Depresia nu poate fi stabilită printr-un test făcut acasă și nici prin bifarea câtorva simptome găsite pe internet. Persistența schimbărilor, asocierea mai multor manifestări și impactul lor asupra vieții cotidiene sunt motivele pentru care evaluarea unui specialist devine importantă.
Sursa foto + text: csid.ro
About the Author
