Cum îți dai seama că ești în pragul stresului cronic?

Atunci când ne confruntăm cu o amenințare – reală sau percepută – organismul reacționează prin automatismul „luptă, fugă sau îngheț”. Acesta este un mecanism util în situații de urgență. Dar când se activează prea frecvent sau persistă, devine nociv pentru sănătatea noastră fizică și psihică.

Semnale de avertizare psihologice

Starea de anxietate continuă, sentimentul de neputință, lipsa speranței – toate pot indica prezența unui stres dominant în viața ta. Aceste stări pot perturba somnul, concentrarea și memoria, pe fondul unui război mental cauzat de gândurile anxioase.

Semne în comportament și relații

Dacă observi că ești irascibil, furios mai des sau totuși te retragi din relațiile apropiate – acestea sunt manifestări comune ale unui stres profund. Sau, dimpotrivă, poți deveni excesiv dependent de ceilalți, într-un efort de confort emoțional.

Manifestări fizice ale stresului ridicat

Hormoni precum cortizolul și adrenalina pot declanșa palpitații, o stare de „alertă” permanentă, precum și acumularea kilogramelor, tensiune arterială crescută sau probleme de igienă orală. De asemenea, stresul poate reactivă afecțiuni cronice precum sindromul de colon iritabil sau eczema.

Alte semne serioase – completate din surse medicale

Dureri de cap, insomnii, probleme digestive, slăbirea sistemului imunitar, scăderea memoriei, iritabilitate și creșterea în greutate sunt printre cele mai frecvente efecte fizice ale stresului cronic.
Palpitații, tensiune musculară, mai ales în zona gâtului și umerilor, precum și probleme digestive (grețuri, aciditate, diaree) însoțite de dificultăți de concentrare și dificultăți în luarea deciziilor – acestea caracterizează un nivel foarte ridicat de stres.
Depresie, anxietate, oboseală cronică, izolarea socială și schimbări drastice ale apetitului sunt alte semne clare că stresul nu mai este ocazional, ci cronic.

Stresul cronic se manifestă nu doar prin tulburări emoționale, ci și fizice și comportamentale. Dacă experimentați o combinație de:

gânduri persistente de îngrijorare sau disperare,
irascibilitate sau retragere socială,
alterări fizice (palpitații, insomnii, afecțiuni digestive),

Ar fi util să solicitați opinia unui specialist în sănătate mintală. Identificarea la timp poate face diferența în gestionarea efectelor stresului și prevenirea complicațiilor pe termen lung.

Sursa foto + text: A1.ro