România nu este pregătită pentru dependența digitală: „IQ-ul a încetat să mai crească după anul 2000”
România se confruntă cu o realitate îngrijorătoare: încă nu dispune de o strategie coerentă pentru gestionarea dependenței digitale, iar efectele asupra generatiilor tinere sunt tot mai vizibile. Studiile recente semnalează că nivelul cognitiv al populației, măsurat prin indicii IQ, pare să fi stagnat după anul 2000 — fapt care creează tensiuni în contextul unei lumi tot mai digitalizate.
Autoritățile din domeniul sănătăţii mintale recunosc că nu există suficiente centre specializate pentru tratarea tulburărilor cauzate de utilizarea excesivă a mediului online. Dependența de social media, de jocuri video şi de dispozitive digitale devine tot mai prezentă, în special în rândul adolescenților. În acest context, România pare prinsă în vârful unei „capcane digitale”, unde accesul tehnologic este larg, dar competențele necesare şi atenţia asupra sănătăţii mintale sunt insuficiente.
Specialiştii subliniază că stagnarea IQ-ului coincide cu expunerea tot mai mare la ecrane şi cu reducerea timpului petrecut în activități care stimulează gândirea critică, interacțiunea reală şi explorarea creativă. Efectele acestei combinații pot fi de durată: scăderea performanțelor școlare, probleme de atenție, deteriorarea abilităţilor sociale.
Pentru a răspunde acestor provocări, experții recomandă ca România să dezvolte urgent o strategie națională care să includă: educație digitală timpurie, programe de conștientizare privind utilizarea responsabilă a tehnologiei, crearea de centre de consiliere pentru dependența digitală și stimularea activităților care susţin dezvoltarea cognitivă.
Fără aceste măsuri, țara riscă să rămână într-o stare de vulnerabilitate digitală — cu tehnologie prezentă, dar lipsită de suportul educațional și sănătos necesar pentru ca aceasta să devină un adevărat motor al progresului.
Sursa foto + text: Libertatea.ro
About the Author
